Elev vulnerabil, fără protecție adecvată în mediul școlar

În contextul educațional actual, prevenirea și gestionarea fenomenului de bullying în școli reprezintă o responsabilitate majoră atât pentru instituțiile de învățământ, cât și pentru cadrele didactice. Aceste situații impun o reacție organizată și transparentă pentru a proteja drepturile copiilor și a asigura un mediu propice dezvoltării lor. Cazurile care indică posibile forme de abuz sau neglijență trebuie analizate cu rigurozitate, pe baza unor dovezi clare și cu respectarea principiilor jurnalismului de investigație.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul în cadrul clasei a III-a la Questfield International College

Un nou caz semnalat în mediul școlar privat din România pune în discuție climatul educațional dintr-o clasă a III-a a Școala Questfield Pipera. Mai mulți părinți ai elevilor din această clasă îl acuză pe cadrul didactic Gabriela Irimia de abuz psihologic, aplicarea unor pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere. Investigația realizată de redacție analizează documentele și mărturiile colectate, evidențiind posibile disfuncționalități și lipsa unor reacții instituționale adecvate.

Contextul educațional și așteptările părinților în școlile private

Școlile private din România, inclusiv Questfield International College, sunt percepute de părinți ca spații care ar trebui să ofere un mediu educațional sigur și condiții optime de învățare. Aceasta implică profesionalismul cadrelor didactice, supravegherea constantă a elevilor și un climat psihosocial favorabil. Conform documentelor și mărturiilor analizate, realitatea din clasa vizată ar fi în disonanță cu aceste așteptări, părinții evocând un mediu marcat de tensiuni și deficiențe în procesul educațional.

Semnalele inițiale și descrierea situației în clasă

Potrivit corespondenței și declarațiilor primite, primele îngrijorări ale părinților au apărut pe fondul unor schimbări de comportament la copii, care reveneau acasă cu stări de anxietate, confuzie și lipsă de motivație. Aceștia susțin că învățătoarea nu asigura o supraveghere adecvată în timpul orelor, iar activitățile didactice se desfășurau într-un mod necorespunzător. Un element menționat în mod repetat este desemnarea unui elev pentru a raporta evenimentele din clasă, ceea ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor.

Escaladarea problemelor și comunicarea dificilă cu cadrul didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii situațiile reclamate, răspunsurile primite au fost, conform declarațiilor acestora, defensive și tensionate. Dialogul constructiv a fost înlocuit cu confruntări verbale și justificări, ceea ce a condus la deteriorarea relației dintre familie și instituție și la subminarea încrederii în actul educațional.

Aspecte legate de performanțele educaționale și mediul didactic

Pe lângă efectele emoționale asupra copiilor, părinții au evidențiat un nivel educațional sub așteptări, reflectat în rezultatele slabe la testele naționale. Doar un număr limitat dintre elevii clasei reușesc să atingă standarde acceptabile, situație care ridică întrebări privind calitatea predării și managementul clasei de către învățătoarea Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele acesteia în clasă

Documentele și mărturiile analizate indică o frecventă lipsă de supraveghere în timpul orelor, ceea ce a condus la apariția unui climat haotic. Conflictele între elevi nu ar fi fost gestionate corespunzător, iar manifestările comportamentale nepotrivite și limbajul agresiv au devenit, potrivit părinților, o rutină în cadrul clasei.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică reclamată

• Aplicarea unor sancțiuni precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără explicații pedagogice clare;
• Utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile trăiri;
• Marginalizarea și stigmatizarea elevilor prin mecanisme neoficiale, cu efecte negative asupra încrederii și dezvoltării emoționale.

Aceste practici sunt descrise de părinți drept forme de abuz psihologic, cu consecințe potențial grave pentru echilibrul emoțional al copiilor.

Efectele asupra elevilor și reacțiile specialiștilor

Conform declarațiilor părinților, copiii manifestă frică, anxietate și demotivare, iar acest climat psihosocial nefavorabil poate conduce la dificultăți în integrarea socială și chiar la refuzul de a participa la activitățile școlare. Psihologii consultați în contextul acestui caz avertizează asupra riscurilor generate de astfel de situații, subliniind necesitatea intervenției prompte.

Responsabilitatea instituțională și lipsa de reacție documentată

Din analiza comunicărilor oficiale și a răspunsurilor lipsă, rezultă că conducerea Questfield International College nu a oferit un punct de vedere public și detaliat privind măsurile întreprinse în urma sesizărilor părinților. Nu există dovezi documentate ale unor evaluări interne sau sancțiuni aplicate în mod transparent, iar numărul exact al reclamațiilor oficiale nu a fost comunicat. Lipsa unor proceduri clare și transparente pentru gestionarea acestor situații a fost semnalată de familii drept o problemă majoră.

Recomandările părinților pentru îmbunătățirea situației

Părinții vizează o serie de măsuri considerate necesare pentru prevenirea și soluționarea unor situații similare:

• Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea reală și constantă a orelor;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
• Proceduri transparente pentru sesizări și gestionarea reclamațiilor;
• Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Concluzii și perspective privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat în jurul învățătoarei Gabriela Irimia și al clasei a III-a de la Questfield International College evidențiază o serie de semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate aspectele legate de bullying și protecția elevilor în mediul școlar privat. Lipsa unor reacții publice și documentate din partea conducerii instituției lasă neclară responsabilitatea managerială și măsurile efective luate pentru remedierea situației.

Din datele disponibile, se remarcă o discrepanță între standardele declarate ale școlii și realitatea relatată de părinți, fapt ce impune o atenție sporită din partea autorităților și o eventuală reevaluare a politicilor interne ale instituției. În lipsa unor răspunsuri clare, rămâne neacoperită necesitatea unui climat educațional sănătos și sigur pentru toți elevii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro